O colecție de basme – volumul:
 
Basme online

prof. gr. I Simeanu Corina, Colegiul  Național „Mircea cel Batrân“, Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
Am realizat site-ul Basme online pentru a face cât mai cunoscută lumea copilăriei, descrisă de basme, legende, snoave românești pentru copiii de oriunde din lume.

Iată ce prezintă pagina Acasă a site-ului…

„Citiți și vizionați fiecare poveste de-a noastră din paginile acestui site. Selectați pentru copii măcar unul dintre cele mai frumoase basme românești și din submeniul <<Din vis și basm>>.

Puteți vedea și prăfuitele deja, diapozitive care au încântat copilăria câtorva generații de la noi.

Ne prezintă basmul și cei mai fini cunoscători – poeții români. Selectați pentru copii, poeziile lor, din submeniul <<Basme și poeți>>.

Site-ul Basme online creează și o imagine a folclorului românesc. Imaginea este completată de legende și snoave, per ansamblu fiind doar o picătură din izvorul creațiilor folclorice românești. Doar un strop magic din lumea basmelor, care ne poate vindeca…

Autorul e acelaşi anonim, împovărat mai mereu de griji cotidiene, care seara, la lumina unui foc sau a unui opaiţ, alături de alţii ca el, şi-a găsit timp, peste câteva mii de ani să transmită ce ştia de la bunici, nepoţilor săi. În acelaşi mod şi celelalte popoare de pe glob au fost obligate să-şi transmită legendele şi învăţăturile antice. Aflăm cu surprindere, uneori, că a mai fost descoperit, chiar ieri, un trib necunoscut, şi de-abia atunci se începe cunoaşterea acestuia, mai ales prin tradiţii, basme şi legende culese de la înţelepţii săi.”

Unul dintre meniurile mai „la modă”, în acest an este pe prima pagină și-l puteți observa și în imaginea următoare de pe site.

Un alt meniu al aplicației acestui site poate fi vizualizat în imaginea de mai jos pentru cei care nu au la îndemână internet măcar pe un echipament mobil, în scopul prezentării modului de structurare și catalogare a creațiilor folclorice.

Meritul autorilor prezenți în meniuri și biografii este că au cules basmele și legendele şi le-au oferit o nouă strălucire artistică, pentru noi.

Tocmai de aceea site-ul și-a propus să faciliteze și cunoașterea acestora, prin prezentările datelor biografice ale celor mai îndrăgiți autori.

Deși banii mei sunt puțini și am reușit să investesc foarte puțin din punct de vedere material, folclorul românesc este, și în acest fel, accesibil rapid, oriunde, într-o formă grafică deosebită, cu un web design adecvat, dar și într-o formă catalogată și structurată, foarte ușor de abordat de către vizitatorii de orice vârstă.

Un plus îl reprezintă faptul că, datorită abordării moderne, site-ul este deosebit de vizibil și pe motoarele de căutare și poate fi accesat rapid și în codiții grafice moderne cu orice echipament care are internet. Mai ales acest lucru permite copiilor din acest timp să poate citi, chiar și atunci când condițiile de acum uneori le inhibă dorința de cunoaștere…

Un exemplu de prezentare a folclorului care ne alină copilăria este și pagina care definește snoavele, aflată la dispoziția copiilor pe site la adresa web: Snoave

Legendele românești sunt, de asemenea, prezente și pe acest site, într-o colecție aproape completă, însoțită de câteva filme, imagini, comentarii critice, trimiteri către tradiția autorilor populari inclusiv prin fotografii care prezintă case și locuri tradiționale românești.

Toate materialele prezentate pe site respectă reglementările legislative în domeniul copyright-ului.

Imaginile, animația și textele sunt însoțite și de câteva filme aflate pe domeniul public internațional, preluări de youtube.com încorporate… Mai ales filmele cu vechile diapozitive sunt destul de sugestive și pentru copiii aflați în grija noastră acum pentru formare…

Pe site avem o secțiune cu aprecieri critice despre basme și legende, care pot constitui repere în înțelegerea literară și aprofundarea cunoașterii acestora la nivelul claselor mai mari. Mai jos puteți observa un exemplu dintre multele aflate pe fiecare pagină cu creații artistice. Cunoașterea unor aprecieri competente și științifice românești, dar și internaționale, formează și gustul ,dar și dorința de cunoaștere  pentru orice domeniu întâlnit în viață…

În imaginea următoare puteți vizualiza un fragment dintr-un basm de Petre Ispirescu. Majoritatea basmelor sunt însoțite de imagini sugestive, unele animate, care fac deliciul cititorilor de orice vârstă.

Toate prezentările noastre pot fi traduse instantaneu în limbile de circulație internatională și este foarte interesant că toate paginile chiar sunt traduse cu programul Google Translator. O dovadă în acest sens au fost miile de comentarii favorabile, mai ales în limba engleză primite în timp…

Acest fapt a contribuit la o cunoștere și pe alte meridiane a folclorului românesc de calitate.

Astfel din martie 2011 până în prezent site-ul a avut 233.264 vizitatori practic de oriunde din lume (din 196 de țări), de orice vârstă și naționalitate dar și copii de origine română care au reușit să citească basme românești în limba lor maternă.

Succesul dorinței de cunoaștere a copiilor de pretutindeni ne face să considerăm parcurgerea folclorului românesc, un posibil hobby și un mod de a ști fără să-ți impună nimeni acest lucru.

Site-ul abundă în prezentări ale personalităților literare, care au îmbogățit cu noi creații de-a lungul timpului acest tip de creație dedicate mai ales vârstei copilăriei. Iată cum se     prezintă       Mihai Eminescu – un scurt fragment mai jos de la adresa web: Mihai Eminescu

Un submodul este dedicat poeților care au realizat creații literare inspirate din basmele și legendele românești.

Se poate observa modul de structurare al acestui modul și în imaginea de mai jos, cu un mic meniu din care pot fi accesate paginile biografice și cu poezii.

Vă invit la Basme online.

Profesor Corina Simeanu

Amintesc și o parte din bibliografia care a fost necesară pentru realizarea proiectului de promovare a basmului românesc, în cele de mai jos:

• Dumitru Stăncescu – Basme, culese din gura poporului, Bucureşti, 1892
• Petre Ispirescu Legende sau basmele românilor (1872)
• Furtună, în revista Tudor Pamfile, I (1923), februarie, p. 8-14
• volumul II „Scrierile lui Ion Creangă. Diverse”, Iaşi, Editura H. Goldner, 1892
• G. Sbiera. Poveşti şi poezii populare româneşti. Ediţie îngrijită de Pavel Ţugui. Bucureşti. Editura Minerva, 1971, p. 224-233.
• Din legendele românilor. Selecţie de Delia Damirescu. Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1990;
• Legende populare româneşti, biblioteca şcolarului, Editura Litera 2002, Selecţie Constantin Dragomir.
• Legendele cosmosului. Ediţie critică şi studiu introductiv de Tony Brill.
• Colecţia „Mioriţa”. Editura ,,Grai şi suflet – Cultura naţională”, Bucureşti, 1994.
• Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustraţii de Jiquidi şi Hlavsa, Bucureşti, 1894; ediţia Bucureşti, 1907
• Internet
• Revista Vatra veche
• Culegeri de basme, legende, snoave populare româneşti
• Dex online
• DOOM
• Vasile Alecsandri / Poezii populare. — În Opere, vol. III. Chişinău, Editura Hyperion, 1991, p. 178-179
• Nicolae Bălcescu / Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei româinilor, în Magazin istoric pentru Dacia, 1845, p. 1.
• P. Haşdeu / prefaţă la volumul: Basme, oraţii, păcălituri şi ghicitori adunate de I.C. Fundescu, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti., 1875, p. 9.
• George Coşbuc / Făt-Frumos al nostru şi pasărea Fenix, în volumul: “Dintr-ale neamului nostru”, Bucureşti., 1903
• Nicolae Iorga / Poveştile, în Lupta, an. VII (1890), nr 1200 (19 august), p. 2-3.
• Lucian Blaga / Elogiul satului românesc, discurs rostit la 5 iunie 1937. Academia Română. Discursuri de recepţie, LXXI, p. 12-16.
• George Călinescu / Arta literară în folclor, în vol. colectiv Istoria literaturii române, I. Ed. Academiei, Bucureşti, 1964
• C. Chiţimia / D. Stăncescu, literat şi folclorist, în vol. Folclorişti şi folcloristică românească, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968, p. 379.
• Vasile Alecsandri / La gura sobei, din ciclul Pasteluri, apărut în „Convorbiri literare“, 1 aprilie 1868
• Lazăr Şăineanu / Basmele române în comparaţiune cu legendele antice clasice şi în legătură cu basmele popoarelor învecinate şi ale tuturor popoarelor romanice (1895). Ediţie îngrijită de Ruxandra Niculescu, prefaţă de Ovidiu Bârlea, Bucureşti, Editura Minerva, 1978, p. 54
• George Călinescu / Estetica basmului, Editura pentru Literatură, 1965, p. 5.
• I. Propp / Morfologia basmului [1928]. În româneşte de Radu Nicolau, studiu introductiv şi note de Radu Niculescu, Bucureşti, Editura Univers, 1970, p.   9.
• Alexander H. Krappe / The Science of Folklore [1930], The Northon Library, New York, 1964, p.L
• Carmen Iordache (Nedelcu) / Teză de doctorat: „Transformări ale basmului fantastic românesc din zilele noastre”
• Pompiliu Constantinescu / Scrieri
• Tudor Vianu / Studii de literatură română modernă
• Mihail Bahtin / Francois Rabelais şi cultura populară în Evul Mediu şi în Renaştere
• Garabet Ibrăileanu / Note si impresii, 1920, 80
• Grigoriu Grigorescu / rev., Ion Creangă, II, 318
• Ionela Carmen Banţa / Cultură şi civilizaţie populară, specii ale prozei populare epice: basmul, legenda, snoava – Note de curs
• Zoe Dumitrescu-Buşulenga / Ion Creangă, ş.a.m.d.